Olda: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
A șasea elegie
:
 Vers 2005-10-15 (18636 megjelenítések)
A se fi
:
Vers 2009-08-04 (13342 megjelenítések)
A treia elegie
:
Vers 2005-10-15 (16712 megjelenítések)
A unsprezecea elegie
:
Vers 2002-06-25 (20307 megjelenítések)
Acasa
:
Vers 2002-09-22 (23184 megjelenítések)
Acasa nimanuia
:
Vers 2006-08-22 (12520 megjelenítések)
Această țară de vis
:
Vers 2003-03-28 (20428 megjelenítések)
Acel ceva dintre aripa si aer
: din "Sudoare de piatra"-1982
Próza 2003-11-15 (15878 megjelenítések)
Acela
:
Vers 2002-06-15 (18322 megjelenítések)
Același gând
:
Vers 2002-06-21 (20232 megjelenítések)
Acest bloc de nervi
:
Vers 2003-03-13 (13744 megjelenítések)
Acolo
:
Vers 2003-03-31 (14335 megjelenítések)
adio,-i ultimul sarut
:
Vers 2002-11-21 (15804 megjelenítések)
Adolescenta
:
Vers 2002-10-27 (33887 megjelenítések)
Adolescenti pe mare
:
Vers 2002-06-23 (118994 megjelenítések)
Aeroport de toamnă
:
Vers 2003-09-07 (12472 megjelenítések)
Aeroport în ploaie
:
Vers 2003-09-07 (11865 megjelenítések)
Aeroport în seară
:
Vers 2003-09-07 (12451 megjelenítések)
Aerul
:
Vers 2009-08-18 (14968 megjelenítések)
Aflare
:
Vers 2009-08-04 (10382 megjelenítések)
Ah, copacule
:
Vers 2005-10-15 (13324 megjelenítések)
Ah, ea se uită-n mine
:
Vers 2005-11-10 (13210 megjelenítések)
Al meu suflet, Psyhée
:
Vers 2004-10-03 (11715 megjelenítések)
Al pămîntului
:
Vers 2006-06-29 (11329 megjelenítések)
Albastru de voroneț
:
Vers 2009-07-28 (11692 megjelenítések)
Alegerea sferei
:
Vers 2009-08-18 (8823 megjelenítések)
Alta matematica
:
Vers 2002-06-25 (34682 megjelenítések)
Alte Glose
: Respirări
Esszé 2005-11-18 (14049 megjelenítések)
Amiezi de noapte
:
Vers 2005-10-15 (10407 megjelenítések)
Amintindu-mi
:
Vers 2002-09-14 (11122 megjelenítések)
Amintiri de când eram piatră
:
Vers 2003-03-15 (11662 megjelenítések)
Amurg
:
Vers 2005-11-10 (11444 megjelenítések)
Anatomia, fiziologia și spiritul
:
Vers 2009-08-05 (13980 megjelenítések)
Andru plângând
:
Vers 2003-03-14 (10651 megjelenítések)
Anica
: (Argotice)
Vers 2005-07-04 (10212 megjelenítések)
Animal
:
Vers 2009-07-27 (7217 megjelenítések)
Animal Sideral
:
Vers 2004-04-08 (8329 megjelenítések)
Another kind of Mathematics
: The Grandeur of Coldness (1972)
 Vers 2003-11-05 (8331 megjelenítések)
Anti ars poetica
:
Vers 2006-06-29 (10786 megjelenítések)
Apa vorbirii
:
Vers 2003-03-31 (10477 megjelenítések)
Arbor invers
:
Vers 2003-01-30 (7282 megjelenítések)
Ardea spitalul
: Debut, Gazeta literara, 12/1957
Vers 2009-12-13 (10924 megjelenítések)
Arghezi (2)
:
Vers 2013-04-06 (5410 megjelenítések)
Arme
:
Vers 2009-07-27 (7453 megjelenítések)
Ars poetica
:
Vers 2003-03-26 (8089 megjelenítések)
Ars poetica
:
Próza 2004-03-31 (11850 megjelenítések)
Ars poetica
: din Argotice, 1955
Vers 2005-02-27 (9459 megjelenítések)
Ars poetica
: Lui Eugen Simion
Vers 2009-04-19 (7268 megjelenítések)
Ars poetica
:
Vers 2009-07-02 (11010 megjelenítések)
Artă poetică
:
Vers 2009-04-12 (15895 megjelenítések)
Olda: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Ajánlott Alkotáso
